Department of Medical Psychology

1. Psihologia Medicală: domeniu de interferenţă între Medicină şi ştiinţele psihosociale

Psihologia Sănătăţii, Psihosomatica, Medicina Comportamentală, Psihologia Clinică: asemănări şi diferenţe. Rolul psihologului clinician în mediul spitalicesc.

Trăsături comportamentale (A,C,D) relaţionate cu o susceptibilitate crescută la boală. Trăsături şi stiluri cognitive protectoare şi cu risc.

Orientarea clinicianului în faţa unei tulburări de comportament. 

Principalele metode de cercetare în Psihologia Medicală.

2. Stressul psihic (1)

Definiţie. Agenţi stressori.

Modele teoretice ale stressului (accepţiuni clasice vs. moderne).

Agenţi stressori: tipuri, particularităţi ale agenţilor stressori psihici faţă de alţi agenţi stressori. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe. Relativitatea percepţiei şi evaluării (appraisal) agenţilor stressori.

Corelaţii hormonale ale stressului. 

Rolul pozitiv al endorfinelor.

3. Stressul psihic (2)

Percepţia variabilă a stressului: diferenţa "eustress" - "distress".

Impactul patogenic al stressului. Conceptul de încărcătură allostatică. Sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman).

Strategii de coping funcţionale şi disfuncţionale.

Programe şi strategii antistress: eficacitate, validitate interculturală.

4. Abordarea multifaţetată a bolii din perspectiva Psihologiei Sanătăţii

Conceptualizarea bolii: modele (biomedical, psihologic, bio-psiho-social). Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Rolul suportului social.

Modele teoretice privind atitudinile faţă de boală şi tratament (HBM, TRA, TPB, modelul Leventhal). Utilitatea practică a cunoaşterii acestor modele în relaţia cu pacienţii problematici / dificili.

Variabile individuale care influenţează riscul de îmbolnăvire şi comportamentul faţă de boală.

5. Tulburări şi boli psihosomatice

Asemănări şi deosebiri. Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice (clasice: Alexander, Cannon, Pavlov; abordări moderne). 

Exemplificări clinice. 

Abordarea terapeutică modernă a tulburărilor şi bolilor psihosomatice.

6. Durerea, un simptom critic din punct de vedere psihologic

Aspecte generale (tipuri de durere, cauze ale durerii). Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii (ex.depresia, anxietatea). Particularităţile sindroamelor dureroase din bolile cronice/incurabile. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză, relaxare, imagerie dirijată).

7. Comunicarea medicală (1)

Relaţia medic-pacient. Statusurile și rolurile presupuse ale medicului şi pacientului. Aspecte de ordin etic.

Comunicarea: funcţii, principii, elemente componente, tipuri de comunicare (verbală, non-verbală).

8. Comunicarea medicală (2)

Diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor, abilităţi ale medicului de natură a creşte eficienţa comunicării (ascultarea activă, empatia, asertivitatea). Modalităţi de creştere a abilităţilor de comunicare la personalul medical.

9. Comunicarea medicală (3)

Comunicarea funcţie de vârstă, gen, status social, apartenenţă culturală.

Modalităţi de comunicare a veștilor rele către pacient.

10. Comunicarea medicală (4)

Comunicarea cu pacienţii problematici (ex. anxioși, depresivi, agresivi, cu tulburări de personalitate) – principii generale.

Specificul comunicării cu familia pacientului.

Modalităţi de conlucrare medic-familie (ex. angrenarea familiei în planul de tratament, comunicarea de veşti rele).

11. Consecinţe ale comunicării / lipsei de comunicare medic-pacient (1)

Sindromul burnout la personalul medical.

Iatrogenia (ex. comorbiditatea psihiatrică indusă de medic, dependenţa psihică de medicament).

Aderenţă vs. complianţă. Factori psihologici care le influenţează (ex. în bolile cronice).

12. Consecinţe ale comunicării / lipsei de comunicare medic-pacient (2)

Contagiunea informaţională. Balanţa informare din surse autorizate / neautorizate.

Calitatea percepută a vieţii pacientului şi familiei acestuia. Echilibrul între câştiguri şi pierderi

Efectele placebo, pseudoplacebo şi nocebo. Factori care le influenţează apariţia, importanţă în mediul clinic.

13. Psihoterapie (1)

Definiţii, clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. Modelarea comportamentului: de la principii teoretice la consiliere şi psihoterapie.

Psihanaliza (definiţie, baze teoretice, indicaţii, eficienţă).

14. Psihoterapie (2)

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

Psihoterapia rogersiană (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

INFORMAŢII GENERALE DESPRE CURSUL DE ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI UMAN (MODULUL PSIHOSOCIAL) ŞI SOCIOLOGIE

Obiective: Cunoaşterea legăturii între comportament şi personalitate, a elementelor definitorii ale comportamentului normal şi patologic. Analiza conceptuală a comportamentelor nocive pentru sănătate, privite din perspectivă etiopatogenică, clinică, psihometrică şi terapeutică. Însuşirea de elemente teoretice, dar şi de abilităţi practice în relaţia cu comportamentul în situaţii clinice dificile (pacientul incurabil, pacientul chirurgical). Integrarea elementelor de Sociologie Medicală cu cele de Psihologie Medicală, pentru furnizarea de servicii medicale eficiente şi personalizate. Cunoaşterea unor tehnici psihoterapeutice eficiente în modularea comportamentului, precum şi a indicaţiilor acestora.

Format: Acest curs reprezintă o continuare a cursului de Psihologie Medicală şi Comunicare Medicală, fiind structurat ca o serie de 4 prelegeri şi 11 lucrări practice. Este de dorit ca studenţii să valorifice bazele dobândite de-a lungul anului 1, fapt ce va facilita asimilarea noţiunilor noi. Învăţarea va fi un proces interactiv, astfel încât studenţii sunt încurajaţi să pună întrebări şi să comenteze orice fel de chestiuni de interes legate de desfăşurarea cursului.

Scopuri: 

La sfârşitul cursului studentul trebuie să:

1. Aibă abilitatea de a identifica descriptorii comportamentului normal şi patologic şi de orientare corespunzătoare a pacientului, în vederea obţinerii celui mai favorabil prognostic.

2. Cunoască originile comportamentului normal şi anormal, şi a legăturii acestora cu personalitatea şi alte variabile.

3. Cunoască diferitele teorii privind comportamentul şi a instrumentelor de evaluare a acestuia, precum şi modalităţile de intervenţie, centrate pe schimbarea  comportamentului.

4. Deţină abilitatea de a înţelege originea comportamentelor nocive pentru sănătate, modalitatea în care acestea creează îmbolnăvire şi efectele acestora în plan clinic;

5. Cunoască modificările comportamentale în diferite circumstanţe clinice speciale (boli incurabile, intervenţii chirurgicale) şi a celor mai eficiente metode de adresare a acestora de către medic.

6. Conştientizeze importanţa unor concepte-cheie de Sociologie Medicală (ex. stratificarea socială, incluziunea socială, competenţa culturală, diversitatea) şi a relaţiei lor cu sănătatea.

7. Deţină abilitatea de a aprofunda pe cont propriu noţiunile de Ştiinţele Comportamentului Uman învăţate şi de aplicare creativă a acestora în context clinic.

8. Cunoască tehnici psihoterapeutice eficiente în modularea comportamentului, precum şi a indicaţiilor acestora.

 9. Aibă cunoştinţe aprofundate legate de principiile interrelaţiilor hormoni-comportament, precum şi legate de intervenţia hormonilor în ciclul vieţii.

10. Aibă noţiuni fundamentale legate de implicarea hormonilor în comportamentul sexual şi sexualitate.

11. Deţină cunoştinţe de bază legate de implicarea hormonilor în comportamentul alimentar, precum şi în echilibrul hidro-electrolitic.

12. Aibă abilitatea de a înţelege interrelaţia dintre hormoni şi stress.

Cerinţe: Este necesară prezența activă la curs și lucrările practice (inclusiv la discuțiile din cadrul acestora). Prezența este monitorizată de către asistenții de grupă și este analizată  în conformitate cu art.53 din Regulamentul de Activitate Profesională a studenţilor, disponibil la https://umfcd.ro/studenti/norme-legale/regulament-activitate-profesionala/

Evaluare: Notele se bazează pe performanţa studentului la examenul scris teoretic. Activitatea bună şi foarte bună la lucrările practice (exprimată în nota finală de 9 sau 10 obţinută la examenul practic) este considerată un plus.  

GENERAL INFORMATION REGARDING THE COURSE OF BEHAVIORAL SCIENCES (PSYCHOSOCIAL MODULE)

General objectives: Knowledge of the connection between behavior and personality, the defining elements of normal and pathological behavior. Conceptual analysis of behaviors harmful to health, viewed from an etiopathogenic, clinical, psychometric and therapeutic perspective. The acquisition of theoretical elements, but also of practical skills in relation to the behavior in difficult clinical situations (the incurable patient, the surgical patient). Integrating the elements of Medical Sociology with those of Medical Psychology, for the provision of efficient and personalized medical services. Knowledge of effective psychotherapeutic techniques in modulating behavior, as well as their indications.

Format: This course represents a continuation of the course of Health Psychology and Medical Communication, being structured as a series of 4 lectures and 11 seminars. It is desirable that the students value the bases acquired during the first study year, this facilitating the assimilation of new notions.  Learning will be an interactive process, so all students are encouraged to ask and to comment on any possible issues of interest concerning the course.

Purposes: 

At the end of the course the student must:

1. have the ability to identify the descriptors of normal and pathological behavior and of the appropriate orientation of the patient, in order to obtain the most favorable prognosis.

2. Know the origins of normal and abnormal behavior, and their connection with personality and other variables.

3. Know the different theories regarding behavior and its assessment tools, as well as intervention methods, focused on behavior change.

4. Have the ability to understand the origin of harmful behaviors, the way in which they create illness and their effects in clinical terms;

5. Know the behavioral changes in different special clinical circumstances (incurable diseases, surgical interventions) and the most effective methods of addressing them by the doctor.

6. Raise awareness of the importance of some key concepts of Medical Sociology (e.g., social stratification, social inclusion, cultural competence, diversity) and their relationship with health.

7. Have the ability to deepen on their own the concepts of Human Behavior Sciences learned and their creative application in a clinical context.

8. Know psychotherapeutic techniques effective in modulating behavior, as well as their indications.

9. Have in-depth knowledge related to the principles of hormone-behavior interrelationships, as well as related to the intervention of hormones in the life cycle.

10. Have fundamental notions related to the involvement of hormones in sexual behavior and sexuality.

11. Possess basic knowledge related to the involvement of hormones in eating behavior, as well as in hydro-electrolytic balance.

12. Have the ability to understand the interrelationship between hormones and stress.

Requirements: Students are expected to attend regularly the course and the seminars, and to participate actively in group discussions. The attendance is monitored by the teaching assistants and is analyzed in accordance to article 53 from the Regulations of Student's Professional Activities, available at https://umfcd.ro/studenti/norme-legale/regulament-activitate-profesionala

Evaluation: Grades are based on student’s performances at the final theoretical exam. Good and very good activity at the seminar (expressed as a grade of 9 or 10 at the final seminar evaluation) is considered a plus.

1. Introduction in human behavior
Behavior and personality, theoretical models of behavior, criteria for disentangling between normal and pathological behavior, variables that can influence behavior (biological, psychosocial and cultural).

Risky behavior (alcoholism, smoking, drug abuse)
Prevalence, triggers, theoretical models, clinical symptoms, modalities of therapeutic intervention

2. Behavior in clinically difficult circumstances

a) Incurable patients

Psychological reactions to death and suffering and factors influencing them. Palliative Care (characteristics, models, key concepts: e.g., good death, unmet needs, dignity of death), actors and institutions providing Palliative Care (case manager, hospices). Psychological assistance of palliative patients: characteristics and ethical dilemmas: role of hope in incurable patients; euthanasia and medically-assisted suicide.

b) Surgical patients

Characteristics of the therapeutic relationship in surgery. Psychological reactions and behaviors of surgical patients. Effective psychological assistance for surgical patients.

3. Key concepts of Medical Sociology and their relationship to health

The role of Medical Sociology in the better understanding of disease and treatment-related behavior. Importance of group affiliation for health representations and derived behaviors. Relationship between social stratification and health/illness. Cultural differences concerning the interpretation and expression of suffering. Social inclusion and health. Cross-cultural differences influencing the doctor-patient relationship. The concept of “physician cultural competence”.

4.Behavioral intervention. Psychotherapy: effects on patients, doctors and patients’ caregivers
Short-term objective-centered psychotherapy, transactional analysis, group and family therapy, art-therapy, narrative medicine (definitions, theoretical bases, indications, efficiency).

Condiţii

Echivalarea studiilor de Psihologie Medicală şi Comunicare Medicală sau de Ştiinţele Comportamentului Uman (SCU) efectuate la altă facultate sau intr-un an de studii anterior la UMF Carol Davila se face numai prin Comisia de Echivalare a Studiilor, înfiinţată la sediul UMF Carol Davila, Decanatul Facultăţii de Medicină. 

Studenţii sunt încurajaţi să se prezinte la această comisie cu actele necesare cât mai devreme în cursul anului universitar, întrucât, în cazul în care echivalarea nu este obţinută, aceştia vor trebui să efectueze programul didactic ca orice alt student. În acest caz, se aplică şi în cazul acestor studenţi prevederile art.53 cu privire la numărul de absenţe, din Regulamentul de Activitate Profesională a studenților, disponibil la https://umfcd.ro/studenti/norme-legale/regulament-activitate-profesionala/  

Înainte de prezentarea la Comisia de Echivalare a Studiilor, în vederea echivalării cursurilor efectuate la altă facultate, studenţii sunt rugaţi să consulte programa analitică a cursurilor de Psihologie Medicală şi Comunicare Medicală, respectiv de Ştiinţele Comportamentului Uman (SCU) de la Facultatea de Medicină a UMF Carol Davila, pentru a evalua în ce măsură conţinuturile studiate sunt eligibile pentru echivalare.

Acte

1. Studii efectuate la altă facultate

Echivalarea se poate efectua numai în baza documentelor doveditoare, respectiv:

- curricula facultăţii de provenienţă, care să ateste efectuarea unor studii de Psihologie Medicală (nu Psihologie Generală, Sociologie, Antropologie etc.);

- foii matricole de la facultatea de provenienţă, care să ateste absolvirea cursului respectiv.

2. Studii efectuate la UMF Carol Davila, Facultatea de Medicină

Echivalarea se va face pe cale administrativă, în baza catalogului depus anterior la sediul Decanatului Facultăţii de Medicină de către cadrul didactic care a efectuat examinarea.

Rezultat

1. Echivalare totală

Studenţii care obţin echivalare totală sunt scutiţi de susţinerea examenului respectiv, fiind luată în considerare nota de la universitatea  de provenienţă sau din anul de studii anterior. Echivalarea se face EXCLUSIV prin secretariatul de an.

2. Echivalare respinsă 

Studenţii care nu obţin echivalare vor susţine examen în timpul sesiunii, ca şi ceilalţi studenţi. Pentru a fi eligibili pentru acest examen, studenţii care nu obţin echivalare vor participa în timpul semestrului la activitatea didactică (cursuri şi LP).