Information for 4th year students / Informaţii pentru studenţii anului 4

Obiective generale 

Familiarizarea studenţilor cu noţiunea de comunicare clinică dificilă, cauzele şi mecanismele care conduc la aceasta şi cele mai adecvate modalităţi de gestionare a contextelor clinice dificile din punct de vedere comunicaţional. 

Obiective specifice:  

Cunoaşterea factorilor structurali şi conjuncturali care pot contribui la comunicarea clinică dificilă. Cunoaşterea principalelor caracteristici ale comunicării clinice dificile. Descrierea instrumentelor psihometrice folosite în aprecierea dificultăţilor de comunicare. Cunoaşterea principalelor mijloace de gestionare a comunicării clinice dificile. Înţelegerea rolului psihologului clinician în atenuarea / gestionarea dificultăţilor de comunicare în clinică. La sfârşitul cursului studentul trebuie să: 1. cunoască principalele caracteristici ale comunicării clinice dificile; 2. cunoască factorii de risc şi mecanismele responsabile de comunicarea clinică dificilă; 3. fie familiarizat cu cele mai importante mijloace de gestionare a comunicării clinice dificile. 

Programa analitică 

1. Laturi ale comunicării clinice: comunicarea generală vs. comunicarea strategică

 Modalităţi generale de comunicare în mediul clinic. Modele privind atitudinile faţă de boală şi tratament şi relaţia lor cu comunicarea medicală. Bariere în comunicarea medicală. Dinamica relaţiei medic-pacient şi impactul ei asupra comunicării. Comunicarea strategică. 

2. Mijloace de evaluare a calităţii comunicării clinice 

Concepte şi instrumente psihometrice aferente: “calitatea vieţii legată de sănătate”, “satisfacţia faţă de îngrijire”, “alianţa terapeutică”, “parteneriatul pentru sănătate”, “aderenţa terapeutică”, “nevoi nesatisfăcute” (unmet needs), “starea de bine” (wellbeing). 

3. Comunicarea cu pacientul psihiatric sau comorbid psihiatric

Pacientul cu depresie, pacientul cu anxietate, pacientul necomunicativ, pacientul cu potenţial violent: cauze ale comunicării dificile, mecanisme, manifestări clinice, modalităţi de gestionare şi prevenţie a comunicării deficitare. 

4. Comunicarea cu pacientul în situaţii de urgenţă

Pacientul din UPU, pacientul din secţia de ATI: cauze ale comunicării dificile (ex.tipul de personalitate, specificul intervenţiei şi / sau bolii, criza de timp şi resurse), manifestări clinice, modalităţi de gestionare şi prevenţie a comunicării deficitare. 

5. Comunicarea cu pacientul incurabil

Pacientul cu afecţiuni cronice progresiv degenerative (ex. b. Alzheimer), pacientul aflat în secţiile de Medicină Paliativă, pacientul cu cancer în stadiu avansat:  cauze ale comunicării dificile, mecanisme, manifestări clinice, modalităţi de gestionare şi prevenţie a comunicării deficitare. 

6. Comunicarea cu anturajul pacientului

Situaţii particulare: comunicarea de veşti proaste, comunicarea cu aparţinătorii pacientului din secţia de ATI, comunicarea decesului unui pacient, comunicarea cu aparţinătorul cu potenţial revendicativ, comunicarea cu aparţinătorii pacienţilor cu boli cronice. Comunicarea, ca responsabilitate duală.   

7. Modalităţi de creştere a abilităţilor de comunicare la personalul medical

Palierul individual: antrenamentul de asertivitate, mindfulness, relaxarea. Palierul grupal/organizațional: grupurile Balint, colaborarea în echipă și în afara echipei, mecanismele instituționale de suport și stimulare pentru personalul medical. 

Bibliografie

A. Referinţe obligatorii: 

Popa-Velea, O. (sub red.), Diaconescu, L.V., Mihăilescu, A.I. (2023). “Comunicare. Comunicare Medicală”. Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti. 

Popa-Velea, O. (2024). “Comunicarea în contexte clinice dificile”. Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti.

B. Referinţe facultative: 

Tulsky, J., Back, A., Arnold, R. (2009). “Mastering Communication With Seriously Ill patients: Balancing honesty with Empathy and Hope”. Cambridge: Cambridge University Press. 

Abrahm, J.L., Daubman, B.-R., Collins, M. (2022). “Comprehensive Guide to Supportive and Palliative Care for Patients with Cancer”. Baltimore, MD: John Hopkins University Press. 

Varcarolis, E.M., Fosbre, C.D. (2020). “Essentials of Psychiatric Mental Health Nursing: A Communication Approach to Evidence-Based Care (4th Ed.)”. Amsterdam: Elsevier. 

Vangelisti, A.L. (2013). “The Routledge Handbook of Family Communication” (2nd Ed.), New York: Taylor & Francis.

Evaluare

Are loc sub formă de test scris cu 25 întrebări complement simplu (timp de lucru 20 de minute).

Se desfăşoară în conformitate cu art.13-44 din Regulamentul de activitate profesională a studenţilor, disponibil la https://umfcd.ro/studenti/norme-legale/regulament-activitate-profesionala/ .

Examenul de restanţă şi de mărire de notă se desfăşoară exclusiv în sesiunea de toamnă, după aceeaşi metodologie şi bibliografie ca examenul iniţial.