INFORMAŢII GENERALE DESPRE CURSUL DE PSIHOLOGIE MEDICALĂ ŞI COMUNICARE MEDICALĂ

Obiective: Achiziţionarea de către studenţi a cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice necesare în scopul aplicării psihologiei în intervenţiile legate de sănătate. Cunoaşterea modalităţilor în care diverse comportamente şi cogniţii influenţează sănătatea şi boala. Înţelegerea bolii în tripla ei dimensiune: biologică, psihologică şi socială. Cunoaşterea principalelor tipuri de intervenţii psihoterapeutice şi a locului şi rolului acestora în planul general de tratament, precum şi a rolului distinct al psihologului clinician în echipa terapeutică.

Format: Cursul este conceput ca un curs introductiv pentru studenţii din ciclul inferior de studii şi este structurat ca o serie de prelegeri (14) şi lucrări practice (14). Se aşteaptă ca participanţii să aibă cunoştinţe minimale de Psihologie, dobândite la liceu, şi care să le faciliteze asimilarea conceptelor-cheie de Psihologie Medicală şi Comunicare Medicală. Învăţarea va fi un proces interactiv, astfel încât studenţii sunt încurajaţi să pună întrebări şi să comenteze orice fel de chestiuni de interes legate de desfăşurarea cursului.

Scopuri: La sfârşitul cursului studentul trebuie să: 1.cunoască / înţeleagă rolul patogenic al factorilor psihologici în apariţia bolilor şi tulburărilor psihosomatice; 2.cunoască teorii şi concepte de bază cu privire la stress şi la instrumentele psihometrice de evaluare a acestuia; 3.cunoască rolul conceptelor de Psihologie a Sănătăţii în practica clinică de zi cu zi; 4.cunoască competenţele specifice psihologului clinician; 5.aibă abilitatea de identificare a principalilor factori psihopatogenici care reclamă necesitatea psihoterapiei şi consilierii; 6.deţină abilitatea de identificare a variatelor tulburări psihologice şi principalelor trăsături de personalitate corelate cu sănătatea şi boala; 7.să conştientizeze importanţa anumitor abilităţi relaţionale specifice rolului de medic în îmbunătăţirea complianţei terapeutice; 8.stăpânească noţiuni elementare de Comunicare Generală şi Comunicare Medicală; 9.personalizeze mesajele comunicaţionale în funcţie de specificul bolii şi al pacientului; 10.deţină un repertoriu comunicaţional adecvat în relaţia cu familia / aparţinătorii pacientului; 11.evalueze eficienţa / ineficienţa comunicării terapeutice; 12.cunoască caracteristicile de bază ale unor abordări psihoterapeutice şi să poată face recomandări pertinente în acest sens.

Cerinţe: Este necesară prezența activă la curs și lucrările practice (inclusiv la discuțiile din cadrul acestora). Prezența este monitorizată de către asistenții de grupă și este analizată  în conformitate cu art.53 din Regulamentul de Activitate Profesională a studenţilor, disponibil la https://umfcd.ro/studenti/norme-legale/regulament-activitate-profesionala/

Evaluare: Notele se bazează pe performanţa studentului la examenul scris. Activitatea bună şi foarte bună la lucrările practice (exprimată în nota finală de 9 sau 10 obţinută la examenul practic) este considerată un plus. 

GENERAL INFORMATION ABOUT THE COURSE OF HEALTH PSYCHOLOGY AND MEDICAL COMMUNICATION

Objectives: Acquiring by the students of theoretical knowledge and practical abilities necessary for applying psychology in health-related interventions. Knowledge about the modalities through which various behaviors and cognitions influence health and disease. Understanding of the disease in its triple dimension: biological, psychological and social. Knowledge about the main types of psychotherapeutic interventions, their place and role in the general treatment plan, as well as about the distinct role of the clinical psychologist in the therapeutic team.

Format: The course is designed as an introductory undergraduate course, and is structured as a series of lectures (14) and seminars (14). Students are expected to have a minimal background in General Psychology, obtained in high school, which would facilitate the assimilation of key concepts of Health Psychology and Medical Communication. Learning will be an interactive process, so all students are encouraged to ask and to comment on any possible issues of interest concerning the course.

Purposes: At the end of the course the student must: 1.know / understand the pathogenic role of the psychological factors in the onset of psychosomatic diseases and disorders; 2.know theories and basic concepts about stress and its psychometric instruments of evaluation; 3.know the role of Health Psychology concepts in everyday live; 4.know the specific competencies of the clinical psychologist; 5.have the ability to identify the main psychopathogenic factors that claim the necessity of psychotherapy and counselling; 6.have the ability to identify the various psychological disorders and the main personality traits correlated with health and disease; 7.possess certain communication skills specific to the doctor role and to be aware about their importance in improving compliance to the recommendations regarding sanogenic behaviors; 8. master basic notions of General Communication and Medical Communication; 9. customize communication messages, according to the specifics of the disease and the patient; 10. have an adequate communication repertoire in the relationship with the patient's family/relatives; 11. evaluate the efficiency / inefficiency of therapeutic communication; 12. know the basic characteristics of several psychotherapeutic approaches and be able to make relevant recommendations in this regard. 

Requirements: Students are expected to attend regularly the course and the seminars, and to participate actively in group discussions. The attendance is monitored by the teaching assistants and is analyzed in accordance to article 53 from the Regulations of Student's Professional Activities, available at https://umfcd.ro/en/students/professional-activity-regulation/

Evaluation: Grades are based on student’s performances at the final exam. Good and very good activity at the seminar (expressed as a grade of 9 or 10 at the final seminar evaluation) is considered a plus.

1. Medical Psychology: field of interference between Medicine and psychosocial sciences 

Health Psychology, Psychosomatics, Behavioral Medicine, Clinical Psychology: similarities and differences. The role of the clinical psychologist in the hospital environment. Behavioral traits (A,C,D) related to an increased susceptibility to the disease. Protective and risky cognitive styles. Orientation of the clinician confronting a behavioral disorder. The main research methods in Medical Psychology. 

2. Mental stress (1) 

Definition. Stressors. Theoretical models of stress (classical vs. modern understandings). Stressors: types, particularities of psychological stressors compared to other stressors. Holmes and Rahe Major Life Events Scale. The relativity of perception and evaluation (appraisal) of stressors. Hormonal correlates of stress. The positive role of endorphins. 

3. Mental stress (2) 

Various perceptions of stress: the difference between "eustress" and "distress". The pathogenic impact of stress. The concept of allostatic load. The helplessness-hopelessness syndrome (Seligman). Functional and dysfunctional coping strategies. Antistress programs and strategies: effectiveness, cross-cultural validity. 

4. The multifaceted approach to the disease from the perspective of Health Psychology 

Conceptualization of the disease: models (biomedical, psychological, bio-psycho-social). Social and cultural aspects of the disease. The role of social support. Theoretical models regarding attitudes towards illness and treatment (the HBM, TRA, TPB, Leventhal models). The practical usefulness of knowing these models in the relationship with problematic / difficult patients. Individual variables that influence disease risk and disease behavior. 

5. Psychosomatic disorders and diseases 

Similarities and differences. Various explanatory models of the pathogenesis of psychosomatic diseases (classics: Alexander, Cannon, Pavlov; modern approaches). Clinical examples. The modern therapeutic approach to psychosomatic disorders and diseases. 

6. Pain, a psychologically critical symptom

General aspects (types of pain, causes of pain). The role of psychological factors in the production and intensification of pain (e.g., depression, anxiety). The particularities of pain syndromes in chronic/incurable diseases. Psychological interventions to reduce pain (hypnosis, relaxation, guided imagery). 

7. Medical communication (1) 

Doctor-patient relationship. The presumed statuses and roles of the doctor and the patient. Ethical aspects. Communication: functions, principles, component elements, types of communication (verbal, non-verbal).  

8. Medical communication (2) 

Different types of anamnesis and their usefulness. Doctor's skills to increase the efficiency of communication (active listening, empathy, assertiveness). Ways to increase the communication skills of medical personnel. 

9. Medical communication (3) 

Communication according to age, gender, social status, cultural affiliation. Ways of communicating bad news to the patient. 

10. Medical communication (4) 

Communication with problematic patients (e.g., anxious, depressed, aggressive, with personality disorders) - general principles. Specificity of communication with the patient's family. Ways of doctor-family cooperation (e.g., engagement of the family in the treatment plan, communication of bad news). 

11. Consequences of doctor-patient communication / lack of communication (1) 

Burnout syndrome in medical personnel. Iatrogenicity (e.g. psychiatric comorbidity induced by the doctor, mental drug addiction). Adherence vs. compliance. Psychological factors that influence them (e.g., in chronic diseases). 

12. Consequences of doctor-patient communication / lack of communication (2) 

Informational contagion. Information balance from authorized / unauthorized sources. The perceived quality of life of the patient and his family. The balance between gains and losses. The placebo, pseudoplacebo, and nocebo effects. Factors that influence their occurrence, importance in the clinical environment. 

13. Psychotherapy (1) 

Definitions, classification and indications of psychotherapy. Behavior modeling: from theoretical principles to counseling and psychotherapy. Psychoanalysis (definition, theoretical bases, indications, efficiency). 

14. Psychotherapy (2) 

Cognitive-behavioral psychotherapy (definition, theoretical bases, indications and efficiency). Relaxation and hypnosis techniques (definition, theoretical bases, indications and efficiency). 

*) Mai jos se găseşte exclusiv conţinutul modulului psihosocial al cursului de SCU-SM

Conținutul modulului biologic va fi comunicat de către profesorii care susțin acea secţiune a cursului.

CURS 1. Introducere în comportamentul uman
Comportament şi personalitate, modele teoretice ale comportamentului, criterii de departajare normal-patologic, variabile care influenţează comportamentul (biologice, psiho-sociale şi culturale), metode de studiu al comportamentului
Comportamente cu risc (alcoolism, tabagism, consumul de droguri)
Factori de risc, modele teoretice explicative, manifestări clinice, modalităţi de intervenţie terapeutică

CURS 2. Comportamentul în circumstanţe clinice dificile

a) Pacienți incurabili

Reacții psihologice la moarte și suferință și factori care le influențează. Îngrijiri paliative (caracteristici, modele, concepte-cheie: ex. „moarte cu demnitate”, „nevoi nesatisfăcute”, „creating legacies”), actori și instituții care furnizează îngrijiri paliative (ex. managerul de caz, hospices). Asistența psihologică a pacienților paliativi: caracteristici și dileme etice (ex. eutanasia și sinuciderea asistată medical). Rolul speranței la pacienții incurabili.

b) Pacienți chirurgicali

Caracteristicile relației terapeutice în chirurgie. Reacții și comportamente psihologice ale pacienților chirurgicali. Asistența psihologică eficientă pentru pacienții chirurgicali.

CURS 3. Concepte-cheie ale Sociologiei Medicale și relația lor cu sănătatea

Rolul Sociologiei Medicale în generarea unei mai bune înțelegeri a bolii și a comportamentului legat de tratament. Importanța apartenenței la grup pentru reprezentările de sănătate și comportamentele derivate. Relația dintre stratificarea socială și sănătate/boală. Diferențele culturale privind interpretarea și exprimarea suferinței. Incluziune socială și sănătate. Diferențele transculturale care influențează relația medic-pacient. Conceptul de „competență culturală a medicului”.

CURS 4. Modalităţi de intervenţie comportamentală. Psihoterapia (PT): efecte asupra pacienţilor, medicilor şi aparţinătorilor
PT de scurtă durată, centrată pe obiectiv, analiza tranzacţională, PT de grup şi familială, art-terapia, medicina narativă (definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă)

Condiţii

Echivalarea studiilor de Psihologie Medicală şi Comunicare Medicală sau de Ştiinţele Comportamentului Uman şi Sociologie Medicală efectuate la altă facultate sau intr-un an de studii anterior la UMF Carol Davila se face numai prin Comisia de Echivalare a Studiilor, înfiinţată la sediul UMF Carol Davila, Decanatul Facultăţii de Medicină. 

Studenţii sunt încurajaţi să se prezinte la această comisie cu actele necesare cât mai devreme în cursul anului universitar, întrucât, în cazul în care echivalarea nu este obţinută, aceştia vor trebui să efectueze programul didactic ca orice alt student. În acest caz, se aplică şi în cazul acestor studenţi prevederile art.53 cu privire la numărul de absenţe, din Regulamentul de Activitate Profesională a studenților, disponibil la https://umfcd.ro/studenti/norme-legale/regulament-activitate-profesionala/  

Înainte de prezentarea la Comisia de Echivalare a Studiilor, în vederea echivalării cursurilor efectuate la altă facultate, studenţii sunt rugaţi să consulte programa analitică a cursurilor de Psihologie Medicală şi Comunicare Medicală, respectiv de Ştiinţele Comportamentului Uman şi Sociologie Medicală de la Facultatea de Medicină a UMF Carol Davila, pentru a evalua în ce măsură conţinuturile studiate sunt eligibile pentru echivalare.

Acte

1. Studii efectuate la altă facultate

Echivalarea se poate efectua numai în baza documentelor doveditoare, respectiv:

- curricula facultăţii de provenienţă, care să ateste efectuarea unor studii de Psihologie Medicală (nu Psihologie Generală, Antropologie etc.);

- foii matricole de la facultatea de provenienţă, care să ateste absolvirea cursului respectiv.

2. Studii efectuate la UMF Carol Davila, Facultatea de Medicină

Echivalarea se va face pe cale administrativă, în baza catalogului depus anterior la sediul Decanatului Facultăţii de Medicină de către cadrul didactic care a efectuat examinarea.

Rezultat

1. Echivalare totală

Studenţii care obţin echivalare totală sunt scutiţi de susţinerea examenului respectiv, fiind luată în considerare nota de la universitatea  de provenienţă sau din anul de studii anterior. Echivalarea se face EXCLUSIV prin secretariatul de an.

2. Echivalare respinsă 

Studenţii care nu obţin echivalare vor susţine examen în timpul sesiunii, ca şi ceilalţi studenţi. Pentru a fi eligibili pentru acest examen, studenţii care nu obţin echivalare vor participa în timpul semestrului la activitatea didactică (cursuri şi LP). 

 Terms

The equivalency of studies in Medical Psychology and Medical Communication or Human Behavioral Sciences (SCU) completed at another faculty or in a previous year of studies at UMF Carol Davila is done ONLY through the Commission for the Equivalency of Studies, established at the Dean's Office of the Faculty of Medicine.

Students are encouraged to present themselves to this commission with the necessary documents as early as possible during the academic year, since, in case the equivalency is not obtained, they will have to carry out the didactic program like any other student. In this case, the provisions of title 53 regarding the number of absences, from the Rules and Regulations regarding the Professional Activity of students (https://umfcd.ro/en/students/professional-activity-regulation/) are applicable.

Before presenting to the Commission for the Equivalency of Studies in order to equate the courses taken at another faculty, students are asked to consult the syllabus of the courses of Medical Psychology and Medical Communication, respectively of Behavioral Sciences and Medical Sociology. This could be helpful in self-evaluating the extent in which the studied contents are eligible for equivalency.

Necessary papers

1. Studies carried out at another faculty

Equivalency can only be performed on the basis of supporting documents:

- the curriculum of the faculty of origin, which certifies the completion of Medical Psychology studies (not General Psychology, Anthropology, etc.);

- transcripts from the faculty of origin, certifying the completion of the respective course.

2. Studies performed at the UMF Carol Davila, Faculty of Medicine

Equivalency will be done administratively, based on the catalog previously submitted to the Dean's Office of the Faculty of Medicine by the teaching staff who performed the examination.

Possible outcomes

1. Full equivalency: 

Students who obtain full equivalency are exempted from taking the respective exam, the grade from the university of origin or from the previous year of study being taken into account. The actual operation of equivalency in the student’s record is performed EXCLUSIVELY by the secretary.

2. Equivalency request is rejected: 

Students who do not obtain equivalence will take the exam during the session, like all the other students. In order to be eligible for this exam, students who do not obtain equivalence will participate during the semester in the didactic activity (courses and practicals).